Separarea cadrului fiscal onshore vs offshore – practică internațională

Practica europeană şi internaţională diferenţiere între sistemele fiscale pentru offshore şi onshore upstream ţiţei şi gaze naturale

Include un sumar cu privire la :

  1. Diferenţierea impozitării sectorului offshore de cel onshore este comună în practica internaţională, inclusiv în statele membre ale Uniunii Europene;
  2. Sistemul de redevențe din România generează cote efective mai ridicate ale redevențelor pentru offshore în comparație cu cele pentru onshore, deoarece pragurile de producție pentru redevențe nu reflectă natura specifică a producției offshore.

 

  1. Diferențierea impozitării între sectorul onshore și cel offshore – perspectiva UE și internațională

 

Sistemele fiscale internaționale pentru sectorul upstream de petrol şi gaze naturale sunt adaptate pentru a reflecta aspectele economice și provocările specifice fiecărui tip de resursă.

Statele care dețin sectoare upstream de ţiţei și gaze naturale atât onshore, cât şi offshore, oferă adesea condiții fiscale diferite (de exemplu, diferențierea între cotele de redevențe, termeni diferiţi pentru impozite specifice pentru upstream, aranjamente de împărțire a producției cu prevederi specifice).

Următoarele state membre ale UE, care au activități upstream de ţiţei și gaze naturale atât offshore, cât și onshore, diferențiază regimurile fiscale offshore și onshore:

 

Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord

  • Nu se aplică impozite pe proprietate pentru activele offshore în timp ce se aplică impozite pe proprietate pentru industria onshore de ţiţei şi gaze naturale.

 

Olanda

  • Nu se aplică redevențe pentru zăcămintele offshore, în timp ce pentru zăcămintele onshore se datorează redevențe (până la 7% și mai mult în anumite condiții) pentru partea din producție care depăşeşte pragurile definite;
  • Se aplică o cotă de deducere pentru investiții de 25% pentru zăcămintele offshore marginale, ce reprezintă o deducere suplimentară;
  • Nu se aplică impozite pe proprietate pentru activele offshore.

 

Germania

  • Cotele majorate ale redevențelor din landul Schleswig Holstein nu se aplică singurului zăcământ de producție offshore („Deutsche Nordsee A6 / B4”), pentru care există stabilitatea redevențelor.

 

Italia

  • Praguri de producție mai mari pentru redevențele / impozitele de producție aplicabile după cum urmează:
    • 0% redevență pentru o producție anuală de gaze naturale pe zăcământ offshore de până la 30 mil. m3comparativ cu 10 mil. m3 pentru onshore;
    • Nicio scutire de redevențe pentru producția de țiței onshore și offshore;
  • Cotă a redevenţei de 4% pentru producţia de ţiţei offshore, comparativ cu 7% pentru producţia de ţiţei onshore. 7% cotă de redevențe pentru producția de gaze naturale onshore și offshore care va fi alocată Statului, Regiunilor și Municipalităților.
  • Suplimentar 3% cotă de redevență pentru producția de țiței și gaze naturale onshore și offshore care va fi adăugată procentelor de mai sus, respectiv va fi alocată Fondului de Stat pentru Dezvoltare Economică și Ministerelor Dezvoltării Economice și Mediului.
  • Nu se aplică niciun impozit local asupra profiturilor din activități offshore desfăşurate dincolo de limita mării teritoriale, spre deosebire de cota de 3,9% din profitul obţinut de industria petrolieră onshore.
  • Nu se aplică impozite pe proprietate pentru activele offshore localizate dincolo de limita mării teritoriale.

 

Polonia

Cotele de impozitare a producției aplicabile zăcămintelor offshore sunt mai mici comparativ cu cele aplicabile zăcămintelor convenționale onshore, după cum urmează:

  • Gaze naturale: 1,5% din valoarea producției în offshore, comparativ cu 3% pentru onshore (pentru zăcămintele de gaze naturale cu permeabilitate și porozitate ridicată);
  • Ţiţei: 3% din valoarea producției în offshore, comparativ cu 6% pentru onshore (pentru zăcămintele de ţiţei cu permeabilitate și porozitate medie mai ridicată).

 

Spania

  • Cotă mai redusă a taxei aferente producției pentru zăcămintele offshore în comparație cu zăcămintele onshore.

 

  1. Sistemul de redevențe din România generează cote de redevență mai mari pentru offshore comparativ cu onshore

Spre deosebire de practica internațională din jurisdicţiile cu cote de redevenţe determinate în funcţie de praguri de producţie, unde, în general, cotele de redevenţe offshore sunt mai reduse decât cele pentru onshore pentru o cantitate determinată de producţie sau pragurile de producţie pentru offshore sunt mai ridicate decât cele onshore pentru o cotă de redevenţă definită (de exemplu Spania, Italia, Algeria, Vietnam, Thailanda, Columbia), având în vedere că proiectele offshore necesită de regulă volume mai mari pentru exploatare economică în comparație cu proiectele onshore, pragurile de producție şi cotele de redevenţă utilizate în România pentru calculul redevențelor din sectorul petrolului și gazelor naturale nu sunt totuşi diferențiate între offshore și onshore.

Nivelurile ridicate de producție pentru dezvoltările offshore conduc la aplicarea, aproape fără excepție, unei cote maxime de redevență de 13% din valoarea producţiei offshore de gaze naturale curente şi estimate pentru viitor, aceasta fiind una dintre cele mai mari cote de redevență comparată cu jurisdicții offshore similare din Europa.